| Pages in topic: [1 2 3 4] > | Înţeleg că istoria se repetă, dar chiar nu învăţăm nimic din ea?! Thread poster: lucca
|
|---|
lucca
Romania
Local time: 15:09
English to Romanian
Deschid un fir nou pentru că nu vreau să creez impresia că "răspund" unor discuţii anterioare. De la început fac acest fir "off topic", ca să nu avem discuţii...
Ori de câte ori se discută despre tarifele traducerilor, apar dezacorduri majore între traducători. Practic, nu se ajunge niciodată la o concluzie.
Nu putem să spunem că în România (sau în alte ţări) există "traducători" în general. Cred că trebuie să distingem câteva categorii.
În primul r�... See more Deschid un fir nou pentru că nu vreau să creez impresia că "răspund" unor discuţii anterioare. De la început fac acest fir "off topic", ca să nu avem discuţii...
Ori de câte ori se discută despre tarifele traducerilor, apar dezacorduri majore între traducători. Practic, nu se ajunge niciodată la o concluzie.
Nu putem să spunem că în România (sau în alte ţări) există "traducători" în general. Cred că trebuie să distingem câteva categorii.
În primul rând, cei care trăiesc (integral sau în cea mai mare parte) din traduceri, şi cei care mai au şi alte venituri.
Cei care fac traduceri în primul rând juridice (certificate de tot felul, testamente etc, eventual chiar şi contracte comerciale şi alte feluri de acte oficiale), şi cei care câştigă din traduceri în principal de alte feluri (cei mai mulţi nici nu sunt autorizaţi de la Min. Justiţiei).
N-am fost niciodată de "principiul" să moară şi capra vecinului. Totuşi, mă simt oarecum rău să citesc pe ProZ că unii intenţionează să ceară (şi vor obţine!) 500.000 lei pe o pagină de "Data şi Locul Naşterii", "Sexul", "Numele tatălui", "Numele mamei" etc, etc... iar alţii, care traduc lucruri ceva mai puţin stereotipe, nu obţin decât 2 Euro/pag. Eu obţin mai mult de 2 euro/pagină (însă nu 500.000 lei pe pagină), dar şi traducerile mele sunt foarte specializate; cu ce e specialitatea mea (acum - practic întreaga medicină) mai prejos decât "Data şi locul naşterii", repetate de 10 ori pe zi? Plus apostile, autentificări notariale etc.
Repet, nu din invidie spun asta (am şi profesia de medic, nu trăiesc din traduceri, oricare ar fi ele; nu am şi nici nu intenţionez să obţin autorizaţie de la Min. Justiţiei). Cred însă că trebuie neapărat să facem o distincţie între traducătorii care sunt interesaţi în autorizarea din partea Ministerului Justiţiei (chiar dacă nu fac numai traduceri juridice) şi toţi ceilalţi traducători, altfel nu vom ajunge niciodată la o poziţie comună.
Câţi dintre noi şi-au ales facultatea pe care au facut-o gândindu-se că se vor face traducători? Probabil că nimeni. Dacă unii dintre traducători au făcut "greşeala" de a nu se înscrie la drept sau la ASE, trebuie să fie condamnaţi pentru eternitate la plăţi inferioare în comparaţie cu alţii? Eu ştiu avocaţi buni care nu se amestecă în traduceri, şi traducători buni care habar nu au de avocatură, ştiind foarte bine engleza şi unii şi alţii.
De asemenea, cred că problema agenţiilor de traduceri şi a celor care lucrează pentru astfel de agenţii necesită şi ea o abordare separată.
Pur şi simplu, în ţară avem câteva categorii de traducători ale căror interese nu coincid, uneori nici măcar parţial. Aceste categorii trebuie tratate separat. Altfel, după părerea mea, nu se va ajunge la vreun rezultat.
În privinţa celor care "stau pe gard" şi aşteaptă ca ATR - pentru că şi-a dat osteneala să existe - trebuie să facă totul pentru ei (ba chiar mai şi critică ATR), nu pot decât să le spun că, indiferent de aparenţe, în cele din urmă nu obrăznicia salvează România.
Dreptul la asociere nu înseamnă că este obligatoriu ca toţi doritorii să fie primiţi sau că toată lumea să beneficieze de "drepturi". Cine vrea să beneficieze de drepturile membrilor ATR sau crede că este destul de bun/bună pentru a fi membru al ATR trebuie să încerce să se înscrie. Dacă este admis/admisă, OK. Dacă nu, cu tot regretul, nu cred că mai are multe de spus pe forumuri publice în privinţa pretenţiilor de traducător / traducătoare. Am impresia că mulţi au crezut că ATR este un "moft". Nu este. Suntem serioşi, altfel nu ne apucam de aşa ceva.
Evident, oricine e liber să spună ce vrea, unde vrea. Depinde însă şi de credibilitatea pe care o va (mai) avea. ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis 
Romania
Local time: 15:09
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| feluriţi traducători şi tarifele lor | Jul 6, 2005 |
Menţionez de la început că encodingul este Unicode, ca să putem urmări într-un singur encoding firul ăsta.
Ceea ce spune Lucian este grav. Din ce punct de vedere. În România sunt mai mulţi traducători decât în alte ţări (de circa 4-5 ori raportat la nr. de locuitori). De ce, nu intrăm în detalii. Toţi cei de mai sus sunt autorizaţi de MJ pe un domeniu care nu are cum să depăşească 20% din piaţa în nici o circumstanţă normală, doar dacă ne apucăm să emi... See more Menţionez de la început că encodingul este Unicode, ca să putem urmări într-un singur encoding firul ăsta.
Ceea ce spune Lucian este grav. Din ce punct de vedere. În România sunt mai mulţi traducători decât în alte ţări (de circa 4-5 ori raportat la nr. de locuitori). De ce, nu intrăm în detalii. Toţi cei de mai sus sunt autorizaţi de MJ pe un domeniu care nu are cum să depăşească 20% din piaţa în nici o circumstanţă normală, doar dacă ne apucăm să emigrăm toţi, caz în care traducătorii vor fi singurii baştani(sau aproape că nu ştiu ce presupune treaba) şi cu lucru din ţară. În continuarea raţionamentului, normal, piaţa e proastă pe notariale şi normal ne preocupă disproporţionat o chestie care nu ar trebui să constituie decât 20% din preocupări. De ce? tâmpenii legislative şi nepăsarea celor care lucrează efectiv ca traducători notariali de a avea un cadru legislativ mai bun, preţuri mai bune, iniţiativă de a-şi consolida bucăţica de piaţă. Ar trebui, pentru că atunci când 13.000 de oameni se presupune că se bat pe 20% din piaţă, va câştiga cine şi construieşte viitorul pe baze solide, adică: legislative şi profesionale. Deocamdată suntem în plop şi plopul în aer, mai în aer decât înainte de 2004. Cui îi pasă? Urgenţa a dispărut, nu-i mai pasă relativ nimănui, dar vorbim în toamnă. Nu mă aştept la lucruri prea bune.
Marea parte a traducerilor (circa 80%) ar trebui să se facă pe specializate, unde piaţa e relativ goală. După 2007 putem spera cu un grad de siguranţă rezonabil că cererea pe traduceri specializate va creşte. De ce? Motive economice, nu intru în amănunte. Desigur, nu e jucărie, clientul în cazul ăsta are pretenţii şi se uită pe traducere multe persoane, ajungem să râdem pe forum că oalele de presiune explodează dacă la pui pe foc şi maioneza se face din albuş. Faţă de traducerile notariale, nu e un copy-paste job şi e muncă grea, rezultatul contează, contează calitatea. Normal, dacă treaba merge la certificate, de ce ai vrea să-ţi faci dureri de cap cu treburi dificile şi clienţi pretenţioşi.
În ce constă paradoxul: pe o felie de 20% din piaţă se bat 90% din traducători, mulţi dintre ei nu înţeleg şi nici nu se întreabă de ce nu au nici o comandă într-un an întreg şi nici nu se întreabă ce este de făcut.
Relativ la tarife, desigur, în relaţia cu statul, statul decide cât vrea să te plătească. La traducerile oficiale, preţurile se cam fixează de stat în toate ţările. Pe traducerile specializate, tariful se negociază cu clientul direct şi poţi cere cât crezi că poţi obţine. Ăsta e principul de bază: preţul se stabileşte în funcţie de cât dă clientul, adică de valoarea pe care clientul o acordă traducerii. Bineînţeles dacă clientul nu vrea să dea decât foarte puţin, e problemă. O altă problemă e că traducătorii nu ştiu să ceară şi nici să negocieze. În relaţia directă cu clientul trebuie să cerem mult şi să oferim mult, clientul e direct interesat de calitatea traducerii pentru că îl afectează direct. Este o parte a pieţei care merge şi trebuie să aibă cele mai bune preţuri, pentru că aici sunt interese economice serioase. Pe această piaţă care bate în 80% din volumul de traduceri concurează liniştiţi foarte puţini traducători, cu indulgenţă 1.500. Clienţii mărturisesc că au mari dificultăţi în a găsi un traducător pe limba română.
Lucian vorbeşte aici şi de traducerile editoriale care sunt un al treilea caz, de fapt. E greu de spus de ce preţurile la edituri sunt atât de proaste, poate pentru că editorii au o asociaţie în care hotărăsc cât să ne plătească şi se ţin de ce hotărăsc? Zic şi eu, nu ştiu. Dacă ne uităm că preşedenţia e deţinută de Humanitas şi vicepreşedinţia e Polirom şi citim în continuare lista de membri, vedem greii pieţei editoriale care plătesc în general 2 euro pe pagină ÎN BLOC. Bani puţini, termene scurte la predare şi lungi la plată şi pretenţiile foarte mari. Tot ce nu vrei la un client Foarte adevărat, dar de ce oare le merge? Totuşi piaţa editorială este infimă în comparaţie cu cea de specialitate şi are problemele ei particulare, peste tot în lume. Oamenii nu mai citesc, deşi se pare că citesc mai mult cărţi de dezvoltare personală şi de specialitate, mult traduceri, deci după capul meu, ar trebui ca acestea să fie mai bine plătite... Totuşi sunt plătite la fel, în bloc, de toţi editorii. Să nu mai vorbim de termene. Aici deja e jale. Ce putem face? Am putea face ca şi ei: hotărâm un preţ şi nu coborâm sub el nici noi, sau putem să discutăm cu ei şi să le expunem cum vedem noi treaba, ca de la ATR la AER sau invers, vedem cum iese.
E dificil să vorbim despre tarife fără a diferenţia, însă e necesar să vorbim despre tarife şi despre bunele practici care includ şi politicile antidumping. Evident o astfel de discuţie se poate duce între oameni interesaţi de această profesie pe termen lung. Indiferent cum am ajuns în ea, prin ce căi sau prin ce mijloace. Traducătorii sunt şi trebuie să fie de multe feluri şi formaţii sau specializări, atâta timp cât sunt profesionişti şi interesaţi de binele acestei profesii, e în regulă.
Din punctul meu de vedere, 50 RON ar trebui să fie pragul sub care să nu acceptăm NICI O TRADUCERE, de orice fel. Astea sunt părerile mele, nu neapărat corecte. E o discuţie şi fiecare e liber să spună cum vede lucrurile şi ce consideră el că e de făcut.
[Edited at 2005-07-06 15:59] ▲ Collapse
| | | | lucca
Romania
Local time: 15:09
English to Romanian
TOPIC STARTER | Feluriţi traducători şi cât de mulţi sunt ei | Jul 6, 2005 |
Şi pe mine mă miră chestiunile astea legate de nr. de traducători de la noi din diferite "grupe". Câţi or fi, de fapt, cei autorizaţi de MJ şi care sunt activi ca traducători juridici? Câţi or fi cei fac "ocazional" traduceri (nejuridice), de câteva ori pe an sau poate chiar mai des, dar fără impozite, fără să fi dat vreun examen de traducător etc, eventual la preţ de dumping?
Aşa cum spune Cristina, poate că nu ar strica nişte discuţii cu Asociaţia Editorilor. "Bar... See more Şi pe mine mă miră chestiunile astea legate de nr. de traducători de la noi din diferite "grupe". Câţi or fi, de fapt, cei autorizaţi de MJ şi care sunt activi ca traducători juridici? Câţi or fi cei fac "ocazional" traduceri (nejuridice), de câteva ori pe an sau poate chiar mai des, dar fără impozite, fără să fi dat vreun examen de traducător etc, eventual la preţ de dumping?
Aşa cum spune Cristina, poate că nu ar strica nişte discuţii cu Asociaţia Editorilor. "Bariera" aceasta de 2 Euro/pagină există întotdeauna? Când acţionează şi când nu? Cred că depinde destul de mult şi de editură, şi de traducătorul în cauză. Pe de altă parte, consumatori de traduceri plătite "la pagină" nu sunt numai editurile.
By the way, săptămâna trecută mi-a apărut traducerea unui "Ghid de terapeutică psihiatrică", la Ed. Medicală (nu cred că e reclamă, pt. că pe forum nu sunt cumparători potenţiali ai cărţii Este a doua carte pe care o traduc integral.
Succes tuturor. ▲ Collapse
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 15:09
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
Felicitări, Lucian!
Cel mai ciudat este că după ce în 2004 au schimbat legea impunând reautorizarea tuturor trtaducătorilor pe pretexte calitative, acum au dat liber la te miri cine, fără pretexte, de data asta. Desigur s-a schimbat guvernul, dar asta nu are cine ştie ce importanţă.
Unii colegi care lucrează în domeniul ăsta al notarialelor de ani buni pretind că de exemplu din lista de ... See more Felicitări, Lucian!
Cel mai ciudat este că după ce în 2004 au schimbat legea impunând reautorizarea tuturor trtaducătorilor pe pretexte calitative, acum au dat liber la te miri cine, fără pretexte, de data asta. Desigur s-a schimbat guvernul, dar asta nu are cine ştie ce importanţă.
Unii colegi care lucrează în domeniul ăsta al notarialelor de ani buni pretind că de exemplu din lista de traducători autorizaţi din Cluj circa 75% nu mai sunt de găsit la coordonatele de pe listă. Nu ştiu cât adevăr este în chestia asta. Problema principală este: oricine ai fi, dacă poţi obţine o calificare profesională valabilă pe baza unui dosărel nici nu prea stufos sau greu de întocmit, fără să te coste nimic (doar vreo 20-30 RON maxim), ai alege să nu o obţii sau să o obţii? Evident că alegi să o ai acolo, poate chiar aleg părinţii pe criteriul: lasă că e bună, să fie aici! Întrebarea se pune, dacă aş putea obţine o calificare profesională ca strungar depunând un dosărel, aş face-o? Nu. Sau, de ce nu poţi obţine o calificare profesională ca (nu ştiu ce să zic ca să fie cât de cât neutru şi potrivit) funcţionar bancar sau chiar ghid pe baza unui dosărel şi atât? Pentru că unii îşi apără profesiile, alţii nu. Nouă ni se pare corect să aibă oricine patalama de traducător (mie nu, dar altora da).
Mă tot mir ce naiba e aşa de atrăgător la ea: o hârtie nenorocită, mai e şi urâtă ca naiba. Unde e magia, mă depăşeşte. Bănuiala mea e că prea vedem pe toate gardurile "traduceri autorizate", "traduc orice document la 50.000 de lei pagina, rapid şi perfect". Când vezi aşa ceva peste tot, nu te gândeşti că dacă atât e preţul trebuie să fie ceva uşor, care ţac-pac se face, ca trasul unei pagini la xerox, a booming market? De ce permitem intoxicarea oamenilor cu asemenea percepţii false? Chiar nu avem nici o urmă de mândrie profesională?
Lista... Acum să stai să sondezi sau să verifici 13.000 de nume de pe lista aia... Să o facă MJ, că cere nişte resurse imense, de care oricum nu dispun şi nici nu le va aproba nimeni. Din studiul nostru, majoritatea cu probleme sunt cele dinainte de anul 2000, evident cele recente sunt mai corecte, dar există nume greşite (chiar al meu), perechi de limbi greşite (imaginaţi-vă că vă somează să interpretaţi în instanţă pentru o limbă pe care nu o cunoaşteţi, pentru că aşa e trecut pe listă, şi nu e altcineva în zonă şi vă tot somează) etc. Lista asta e un blestem pentru cei pe limbi mai rare, pe care îi cheamă în toate colţurile ţării pentru că nu sunt alţii care să răspundă şi îi somează, îi ameninţă cu anularea autorizaţiei etc. Nu mi se pare corect să-l persecute pe unul de pe listă pentru singura vină că la restul de pe limba respectivă le-au greşit numele, adresa, telefonul (cât de uşor e să greşeşti un număr de telefon sau o adresă?) şi nu mai dau de ei. Mă întreb la cât de prost e făcută şi la câte greşeli conţine lista asta, dacă nu cumva ţin cu dinţii de ea tocmai din cauza asta, că are prea multe greşeli. Care ar fi problema să fie publicată pe un site, frumos, transparent şi cinstit ca în Danemarca, de exemplu? S-ar vedea prea bine greşelile? Dacă peste tot în justiţie e la fel ca la traducătorii autorizaţi, atunci e jale, nu mă mir că ne ameninţă cu salvgardarea.
A doua categorie cu probleme sunt traducătorii care curtează editurile. Pentru majoritatea, traducerea e o artă, o pasiune mai mult decât o profesie sau o industrie. Foarte de înţeles şi foarte frumos. Cred că majoritatea sunt conştienţi că nu câştigă cât trebuie, dar o fac din pasiune sau pentru statut, pentru prestigiu. Trebuie să recunoaştem că una e să zici azi am tradus 50 de certificate de naştere, un manual de aragaz sau the bloody Titanic (don't remind me!) şi una e să zici că ai tradus o carte, indiferent care. Cred că totuşi oamenii păstrează admiraţia asta pentru cărţi şi tot ce e legat de cărţi, chiar dacă în şcoală au cam băut cerneala, o carte e o carte. E un fel de transfer de măreţie, de la noţiunea de carte-cultură către traducător, ca parte a acestui fenomen, mă gândesc Partea a doua că nimeni nu ştie cine ce carte a tradus sau că traducătorul e ultimul menţionat, dacă e menţionat, când se vorbeşte despre o carte, de parcă cartea respectivă s-a născut direct în toate limbile pământului. Şi uneori ce poezie găsesc criticii în traducerile după unii autori şi cât îi mai laudă... pe autori! Ideea principală e că omul se simte satisfăcut să-şi vadă numele pe copertă. Poate şi doar în ideea că a contribuit cu ceva, a lăsat un semn pe lume, nu? Totuşi problema este, dacă omul munceşte mai mult decât unul care face altceva, de ce nu câştigă în consecinţă?
Nu cred că pragul ăsta de 2 euro e chiar general. Am auzit şi de preţuri mai bune, depinde, dar de aici se porneşte, e placa pe care o pun prima dată. M-au contactat vreo câteva edituri să public cursul meu de engleză şi au venit cu nişte texte de parcă eu trebuia să ştiu din născare condiţiile pentru autori, oricum jalnice. Decât să am atâta bătaie de cap mai bine îl las gratuit şi cel puţin profită numai cei care trebuie, nu şi cei care nu trebuie. Cred că acelaşi tratament îl au şi autorii.
Însă, sincer vorbind, am auzit că în Moldova traducerea de carte se plăteşte şi de trei ori mai bine decât la noi. Paradoxal. Deci mă gândesc că ar putea fi ceva adevăr în presupunerea că există o înţelegere între editurile de la noi asupra acestui punct, poate sunt paranoică şi mă gândesc numai la rău. Nu ştiu ce să zic, dar mi se pare ciudat ca editurile din Moldova, care e o ţară mai amărâtă se presupune, să plătească mai bine ca cele din România. Oare pe unde o fi adevărul? Care ar putea fi explicaţia?
În orice caz, ceva mi-e clar, nu putem discuta statut profesional, chestii de promovare a profesiei şi a intereselor breslei, când majoritatea traducătorilor abia se îngrămădesc pe prima treaptă în piramida lui Maslow şi nici nu aspiră la mai bine, ci se chinuie să-şi achite facturile.
[Edited at 2005-07-06 21:04] ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Emanuel Bod
Local time: 15:09
English to Romanian
+ ...
| solidaritatea de breaslă | Jul 9, 2005 |
Am văzut într-un serial TV o fază care m-a pus pe gânduri.
Era vorba de un medic care îl trata pe un bătrân şi firma de asigurări refuza să preia cheltuielile de tratament.
Medicul a mers să discute cu agentul de asigurări, care a refuzat din nou să accepte suportarea cheltuielilor de tratament pentru bătrânul respectiv.
Ce m-a frapat foarte tare a fost justificarea agentului de asigur... See more Am văzut într-un serial TV o fază care m-a pus pe gânduri.
Era vorba de un medic care îl trata pe un bătrân şi firma de asigurări refuza să preia cheltuielile de tratament.
Medicul a mers să discute cu agentul de asigurări, care a refuzat din nou să accepte suportarea cheltuielilor de tratament pentru bătrânul respectiv.
Ce m-a frapat foarte tare a fost justificarea agentului de asigurări:
Nu pot să accept acest lucru pentru că ar însemna să-mi cobor standardele profesionale, să creez un precedent pe piaţă care îi va afecta şi pe colegii mei de breaslă.
Deci pe agentul de asigurări îl preocupa să menţină un standing ridicat pe piaţă, ştiind că şi colegii lui de breaslă ar face la fel şi că de pe urma acestui standing câştigă toţi.
Aşa ceva aş vrea să văd şi pe piaţa traducerilor din România. O solidaritate profesională, conştientizarea faptului că dacă eu accept azi să traduc la preţuri de dumping pentru că sunt flămând, o să stric piaţa şi pentru colegii mei traducători şi pentru mine însumi pentru că data viitoare clientul îmi va pretinde acelaşi preţ de dumping. Astfel, voi continua să trăiesc de pe o zi pe alta şi voi rămâne tot flămând
Dacă vrei să câştigi mai mulţi bani din traduceri ai două variante, pentru că poţi jongla cu 2 variabile, volumul de comenzi şi preţul:
Îţi menţii preţul actual şi atragi mai multe comenzi (poate faci chiar o reducere promoţională şi atunci sigur ai mai multe comenzi), ceea ce înseamnă că lucrezi mai mult, te stresezi mai tare, te uzezi mai mult, te consumi prematur şi îţi scurtezi viaţa profesională activă (ne gândim pe termen mediu şi lung).
În a doua variantă îţi ridici preţul (la minim 50 RON/pagină standard de exemplu) şi atunci lucrezi acelaşi volum ca înainte sau poate mai puţin, dar câştigi mai mulţi bani fără a munci cu mult mai mult decât înainte. Mai mulţi bani înseamnă condiţii de trai mai bune, îngrijiri medicale mai bune, trai mai lipsit de griji de unde rezultă o creştere a speranţei de viaţă.
Ce vreau să spun cu asta: că toţi traducătorii merită să aibă clienţi buni care plătesc bine şi la timp, clienţi pe care i-au fidelizat prin calitatea serviciilor oferite (vorbesc din proprie experienţă, nu doar aşa utopic).
Cred că orice traducător cu puţin discernământ îşi dă seama care este calea cea mai bună de urmat dintre cele două variante.
Şi putem ajunge toţi acolo prin solidaritatea de breaslă, prin aderarea la o asociaţie profesională puternică, prin adoptarea Codului Deontologic al profesiei, prin respectarea unor standarde de calitate înaltă, prin formare şi perfecţionare continuă şi prin menţinerea unor preţuri de bun simţ, care să-ţi acopere toate cheltuielile şi să-ţi permită să obţii şi un profit.
Trebuie să ne gândim ce va fi peste 2-3 ani când intrăm în UE şi se deschide piaţa comună şi concurenţa va creşte de 27 de ori. Numai cei mai buni vor supravieţui pe piaţă (Certificare ISO, anyone?). Ceilalţi vor fi măturaţi de tăvălug.
Eu zic să ne dea Domnul înţelepciunea românului cea de pe urmă.
PS Multumesc Mihai pentru sugestie. Am folosit si eu macroul de la eVerbum. Sper ca acum se vede OK la toata lumea.
[Edited at 2005-07-13 07:09] ▲ Collapse
| | | | lucca
Romania
Local time: 15:09
English to Romanian
TOPIC STARTER | Perseverenţa, apoi vine şi câştigul | Jul 9, 2005 |
Mai întâi chestiunea tehnică: Emanuel, înainte de a începe să scriu postingul aleg Character encoding . Postingul tău mi-a apărut perfect lizibil, Mozilla a ales singură .
Sunt 100% de acord cu chestiunea asta cu perseverenţa în a da mereu lucru de calitate, dar şi de a cere (sau de a aştepta să ţi se ofere) plată din ce în ce mai bună. Asta poate să dureze mult, aşa că trebuie să dispui de răbdare şi să îţi poţi permite financiar.
Civeva poate să spună... See more Mai întâi chestiunea tehnică: Emanuel, înainte de a începe să scriu postingul aleg Character encoding . Postingul tău mi-a apărut perfect lizibil, Mozilla a ales singură .
Sunt 100% de acord cu chestiunea asta cu perseverenţa în a da mereu lucru de calitate, dar şi de a cere (sau de a aştepta să ţi se ofere) plată din ce în ce mai bună. Asta poate să dureze mult, aşa că trebuie să dispui de răbdare şi să îţi poţi permite financiar.
Civeva poate să spună: aiurea, nimeni nu o să-ţi ofere niciodată plată mai bună aşa, din proprie iniţiativă, oricât ai fi de bun. Totuşi, dacă dai traduceri cu adevărat bune, mai devreme sau mai târziu, au să-ţi ofere. Trebuie însă să îţi poţi permite să ai răbdare şi trebuie să te limitezi la un nr. restrâns de clienţi, aceia pe care îi simţi că au nevoie de traduceri de bună calitate (o traducere slabă poate fi ieftină iniţial, dar necesită corectare / editare şi alte operaţii, astfel că preţul final ajunge să fie mare, iar viteza cu care se realizează traducerea şi complicaţiile logistice pe care le implică cresc). Clienţii care trebuie să facă faţă unor termene stricte şi/sau unei concurenţe neiertătoare sunt cei mai buni (dar este şi greu să îi mulţumeşti).
Pentru traducătorul individual este important să se concentreze asupra unui nr. mic de clienţi, pe care să-i "aducă" cu timpul la preţul lui. (Pt. agenţii nu mă pronunţ neavând experienţă). Dar dacă ai multe comenzi de la clienţi noi (puţine reveniri ale clienţilor vechi), ca traducător individual nu ai şanse să-ţi dovedeşti calitatea, fiabilitatea etc. Nu ai cum să convingi clientul că merită să reapeleze la tine, că ai tradus bine nu din întâmplare (?!), ci pentru că aşa faci întotdeauna. Cred trebuie să traduci foarte bine cel puţin de 3 ori pentru ca clientul să spună "hmmm... e ceva cu ăsta/asta, merită să încercăm să îl/o loializăm).
Concurenţa după ce vom intra în UE (când vom intra) nu mă sperie. Preţurile de dumping de la noi sunt atât de mici, încât puţini native speakers de română din afara României se vor simţi ispitiţi de ele (pot câştiga mai mult muncind mai puţin, în alte domenii decât traducerile). Pe de altă parte, caracterul "nativ" al românei se "toceşte" cu cât este mai lung timpul de izolare faţă de contactul direct şi masiv (zilnic) cu limba română utilizată în România. Asta este. Am prieteni în UK şi în US şi constat mereu acest lucru (chiar fără să vreau). Despre cei care ştiu româna fără să fie native speakers, cred că nu are rost să discutăm. Personal, n-am să ştiu niciodată engleza ca un native speaker, şi tocmai din această cauză ştiu că şi reciproca este la fel de valabilă. Nici nu cred că trebuie să ne zbatem noi foarte mult să convingem clienţii de aceste lucruri. Unii sunt deja convinşi, iar ceilalţi (aceia care contează) vor înţelege totul singuri după 2-3 experiente traductoriale nereuşite. Ce se întâmplă cu cei care nu înţeleg? Am exemplul unei agenţii mondiale care a invitat comentarii din partea traducătorilor ei. Spunându-mi părerea despre tarifele lor sub forma (uzuală pe Internet) "Tarifele dv. sunt #@!%$#&^*" (erau sub câştigul mediu orar din UE), am primit un telefon (!) de la respectivii, că ce s-a întâmplat cu mesajul meu, pare să fi fost o defecţiune pe Internet... Am spus că da şi în următoarele 10 minute m-am declarat "unavailable" pentru orice fel de job pe situl lor. Asa am rămas şi în ziua de azi.
În ceea ce priveşte traducerea pentru edituri din motive de prestigiu, "binefacere" etc. Este adevărat că astfel de traduceri se pot face pentru astfel de motive pentru primele 2, maximum 3 cărţi. Însă mai mult de atât, cred că nu. Să nu uităm că, în punctajele pentru candidatura la posturi didactice universitare, traducerea unei cărţi se punctează cu Zero. Rezultă de la început că nu are rost ca aceia pe care îi interesează o funcţie universitară să traducă vreo carte. (E păcat, dar asta este).
Este bine că discutăm despre lucrurile acestea şi aş fi curios să aflu ce părere aveţi despre cele de mai sus.
Sub "umbrela" ATR, unde-s mulţi (dar buni) puterea creşte.
Un sfârşit de săptămână excelent tuturor.
[Edited at 2005-07-09 10:28] ▲ Collapse
| | | | | De acord, Lucian | Jul 9, 2005 |
Da, trebuie să perseverezi oferind doar traduceri de calitate şi îţi vei permite să ceri să fii plătit(ă) peste medie. Mie chiar mi s-a întîmplat să-l "fidelizez" atît de bine pe client, încît să-mi crească el tariful fără să o cer, ca un fel de promovare. Mi-a spus chiar că e felul în care îmi mulţumeşte pentru calitatea serviciilor prestate.
Totul ţine de cît ne permitem fiecare să refuzăm clienţi după clienţi care acceptă doar preţuri modice... Nu... See more Da, trebuie să perseverezi oferind doar traduceri de calitate şi îţi vei permite să ceri să fii plătit(ă) peste medie. Mie chiar mi s-a întîmplat să-l "fidelizez" atît de bine pe client, încît să-mi crească el tariful fără să o cer, ca un fel de promovare. Mi-a spus chiar că e felul în care îmi mulţumeşte pentru calitatea serviciilor prestate.
Totul ţine de cît ne permitem fiecare să refuzăm clienţi după clienţi care acceptă doar preţuri modice... Nu cred că e cineva care nu-şi doreşte să fie plătit cu minimum 500.000 de lei pagina, doar că puţini îşi permit "luxul" de a refuza preţuri modice.
Pe de altă parte, în ţara în care aproape toată lumea se crede vorbitoare de cel puţin o limbă străină, se vor găsi mereu oameni care să traducă pe mai nimic şi atunci e şi normal ca, economic vorbind, clienţii să prefere tarifele practicate de aceştia. Desigur, astfel ei fac rabat şi la calitate şi cu timpul se vor dumiri că e ca şi la cumpărături - dai un ban, dar face. ▲ Collapse
| | | | Mihai Badea (X)
Luxembourg
English to Romanian
+ ...
| Concurenţa (neloială) care ucide preţurile | Jul 9, 2005 |
OFF TOPIC Despre encoding: pentru a fi sigur că mesajele mele pot fi vizualizate corect de toată lumea, indiferent de encoding-ul folosit, eu folosesc macroul de la eVerbum, care poate fi descărcat de aici. Dar cum nu avem întotdeauna timp pentru a trece mesajul nostru prin macroul respectiv, nu ar fi rău dacă ne-am hotărî să folosim toţi acelaşi encoding. Eu am propus... See more OFF TOPIC Despre encoding: pentru a fi sigur că mesajele mele pot fi vizualizate corect de toată lumea, indiferent de encoding-ul folosit, eu folosesc macroul de la eVerbum, care poate fi descărcat de aici. Dar cum nu avem întotdeauna timp pentru a trece mesajul nostru prin macroul respectiv, nu ar fi rău dacă ne-am hotărî să folosim toţi acelaşi encoding. Eu am propus să folosim Central European (Windows), encoding-ul ASCII care afişează corect toate literele româneşti. Unicode este un sistem mai nou de codare pe 2 octeţi. Este superior sistemului ASCII, dar există motive întemeiate pentru ca deocamdată să nu se treacă la el (unul este acela că cei cu sisteme de operare mai vechi nu pot vizualiza Unicode). Poate ar trebui să ţinem şi noi cont de lucrul ăsta …
Revenind la problema preţurilor mici la care lucrează majoritatea traducătorilor români, eu sunt destul de pesimist privind posibilitatea unor progrese importante în viitorul apropiat. Suntem mulţi traducători, iar clientului îi este foarte greu să-şi dea seama cine e bun şi cine nu. Uneori îşi dă seama după ce primeşte traducerea, dar atunci este deja prea târziu. Eu mai sunt întrebat de unii potenţiali clienţi dacă sunt autorizat, ca şi cum asta ar reprezenta o garanţie a calităţii. Din păcate, în zilele noastre este de ajuns să fi făcut ceva mai multe ore de limbi străine la liceu şi eşti considerat apt să traduci documente oficiale ale Statului român. Iar dacă Statul îţi recunoaşte această competenţă, de ce nu ar avea şi clientul încredere în tine? Şi cine-l poate condamna pe client că alege un traducător care lucrează cu 10 RON pagina şi nu pe unul care are tarife de la 50 RON în sus? Amândoi au patalama de la Ministerul Justiţiei, deci amândoi ştiu să traducă bine, nu?!
Problema cu preţurile de dumping se va rezolva doar în momentul în care toţi traducătorii vor trebui să dea un examen serios. Atunci se vor cerne traducătorii de amatori. Cei care vor trece examenul vor creşte preţurile şi nu le va mai fi teamă că dacă ţin de preţ clientul se va duce la un absolvent de liceu care va fi fericit să lucreze şi cu 10 RON. Astăzi, situaţia traducătorilor care-şi respectă profesia este foarte tristă. Clienţii români dispuşi să plătească 50 de RON pe pagină sunt foarte puţini. Personal nu cunosc nici unul. S-ar putea crede că firmele cu nume sunt dispuse să plătească mult pentru traduceri de calitate, dar nu-i aşa. Încearcă să ducă preţul cât mai jos pentru a-şi reduce cheltuielile. Iar dacă nu le oferi un preţ măcar puţin sub preţul firmelor de traduceri, preferă, logic, să apeleze la firmele de traduceri. Şi ştiţi ce preţuri practică firmele de traduceri din România …
După părerea mea, singura soluţie de ieşire din această situaţie este să-i convingem pe cei de la Ministerul Justiţiei de necesitatea unor examene serioase de reexaminare. Ar trebui să avem pregătită şi o metodologie pe care să le-o propunem, fiindcă dacă ei încredinţează organizarea examenului tot Ministerului Culturii, se alege praful.
Eu aş propune înfiinţarea unui fir separat, pe care să discutăm cum ar trebui să arate examenele de reautorizare, cine ar trebui să le organizeze, cine să fie examinatorii etc. Poate-ar fi bine ca acest fir să fie unul privat, fiindcă ar putea apărea în discuţie şi lucruri mai sensibile …
Nu ştiu dacă acesta este momentul cel mai potrivit pentru a deschide un astfel de fir, dar putem stabili măcar dacă ar fi util, iar dacă da, îl putem deschide un pic mai încolo, când se întoarce toată lumea din vacanţă.
[Edited at 2005-07-09 13:58] ▲ Collapse
| | |
|
|
|
lucca
Romania
Local time: 15:09
English to Romanian
TOPIC STARTER | Gândire convergentă | Jul 9, 2005 |
OFF TOPIC OS-ul meu este (încă) Windows 98SE, Unicode se vede.
Ne-ar trebui un examen riguros de autorizare de către MJ şi un mod de a garanta un anumit nivel standard al restului traducătorilor interesaţi (calitatea de membru ATR sau altceva).
Nici eu nu cunosc pe nimeni care să plătească 50 RON pagina (sau 40 sau 30...).
| | | | Mihai Badea (X)
Luxembourg
English to Romanian
+ ...
| OFF TOPIC (Encoding) | Jul 9, 2005 |
Lucian Alexandrescu wrote:
OS-ul meu este (încă ) Windows 98SE, Unicode se vede.
Mai întâi chestiunea tehnică: Emanuel, înainte de a începe să scriu postingul aleg Character encoding . Postingul tău mi-a apărut perfect lizibil, Mozilla a ales singură .
Da, dar cei care folosesc Internet Explorer-ul care vine cu Windows 98 nu ştiu dacă se descurcă la fel de bine:-).
„However, Windows 95/98/Me does not implement the Unicode (or wide character) version of most functions. With few exceptions, these functions are implemented as stubs that simply return an error value.”
http://msdn.microsoft.com/archive/default.asp?url=/archive/en-us/win9x/chilimit_5alv.asp
“We recommend to perform the data recovery on an NT/XP computer because Win9x/ME does not fully support Unicode.”
http://www.runtime.org/gdb.htm
[Edited at 2005-07-09 19:02]
| | | | lucca
Romania
Local time: 15:09
English to Romanian
TOPIC STARTER
Din păcate, aşa e cu Unicode în IE (şi nu numai) în Windows-urile "mai mici". Trebuie să stăm cu Central European.
| | | | Cristiana Coblis
Romania
Local time: 15:09
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| back on topic | Jul 10, 2005 |
Ref. tarife şi a cere sau a aştepta să ţi se ofere tarife mari.
Să presupunem că nu facem traducei, ci instalăm centrale. Piaţa e plină de instalatori centrale termice. Poate proporţional cu cea a traducerilor Unii instalatori sunt autorizaţi, cu studii, alţii sunt meseriaşi convertiţi de cererea pieţei, dacă mâine merge treaba cu acoperişurile, trec pe acoperişuri, whatever. Ce o să-ţi spună ... See more Ref. tarife şi a cere sau a aştepta să ţi se ofere tarife mari.
Să presupunem că nu facem traducei, ci instalăm centrale. Piaţa e plină de instalatori centrale termice. Poate proporţional cu cea a traducerilor Unii instalatori sunt autorizaţi, cu studii, alţii sunt meseriaşi convertiţi de cererea pieţei, dacă mâine merge treaba cu acoperişurile, trec pe acoperişuri, whatever. Ce o să-ţi spună oamenii aceştia din urmă, argumentul lor principal va fi: domnule dragă, poţi chema unul bun, ăla o să-ţi ceara 50 ROL (zic şi eu), eu îţi pot face instalaţia în doi timpi şi trei mişcări şi o pot face ieftină şi bună. Pe tine te interesează repede, bun şi ieftin. Jackpot. Lucrarea nu se face repede, că omul trebuie să ia pauze lungi şi dese, se îmbolnăveşte, n-are chef, ieftin... mereu îi trebuie să cumpere ceva că i s-a terminat sau a uitat, de calitate... Peste 2-3 luni, Fântăna Trevi s-a mutat în peretele tău. Cu mintea românului înţepat, chemi un meseriaş adevărat şi îţi spune: "da, omul a făcut ce a spus, lucrarea ieftină executată este cu adevărat ieftină. Ce trebuie să facem acum e să spargem toţi pereţii şi să facem una cum trebuie." Ieftin te costă de două ori mai scump. Primul într-adevăr cere puţin, nu are loc de manevre de negociere că nu se simte pe teren solid, al doilea cere cât face şi îşi face treaba, pentru că are o afacere de condus, nu are timp de pierdut şi scopul unei afeceri este profitul şi păstrarea clienţilor: accepţi sau nu? Afacerile sunt afaceri.
Basically, it's my approach. Întrebarea se pune, dacă e ieftin, de ce e ieftin? Ceva se sacrifică. De cele mai multe ori, calitatea. I'll give you that, pe traducerea unui certificat de naştere nu contează calitatea, conrează cine s-a npscută, e ăla, nu e ăla, cine a murit, cine s-a căsătorit cu cine, contează să fie toate ştampilele în ordine etc. Aici nu vorbim de copy-paste jobs ci de traduceri de texte normale. Poate e cazul să ne revenim şi să vedem diferenţa şi faptul că un introducerea unui nume într-un şablon gata făcut nu e acelaşi lucru cu traducerea a 300 de cuvinte de jargon tehnic, după cum nu e acelaşi lucru să baţi un cui şi să montezi o chiuvetă.
Măcar atâta lucru ar trebui să înţelegem: cât ceri atâta vei obţine sau mai puţin. Cazurile în care ceri puţin şi obţii mult sunt excepţii de ordinul uneia la 5 ani! Nu vă bazaţi pe aşa ceva. Noi suntem oameni care avem o afacere de condus, dacă vă puneţi speranţa că omul se va simţi el să dea mai mult, rar veţi avea câştig de cauză şi vă veţi alege cu ceva.
Factorul preţ e supraestimat. Da, poţi coborî preţul, poţi face şi pe gratis. Încercaţi dacă vă ţine şi dacă baza de clienţi vi se va dubla, eu îmi înghit toate cuvintele şi îmi pun cenuşă în cap. Nu se va dubla, dimpotrivă, veţi coborî într-un segment de piaţă inferior şi veţi fi la concuenţă cu toţi cârpacii, care mai de care mai amator. Piaţa e simplă: sunt furnizori răi, medii, buni şi foarte buni, preţurile cresc proporţional de jos şi sus. Clienţii caută un om bun, se uită în primul şi al doilea eşalon, nu în căminele studenţeşti, unde nimeni nu se aşteaptă la minuni. Şi ţin să menţionez că nu discutăm excepţii, ci regula.
Apoi încercaţi să vă bateţi pentru o bucăţică de piaţă şi în segmentul de sus, la preţuri bune şi cu oferirea unei calităţi pe măsură, pentru că dacă ceri, trebuie să şi oferi. Toată lumea crede că e uşor, dar puţin încearcă. "Şi eu aş cere atât, dacă ar accepta cineva." Dacă nu cerem, nu va accepta nimeni pentru că totul rămâne o ipoteză, pentru unii o utopie. Încercăm întâi şi după aia, dacă nu ţine, negociem mai puţin, din aproape în aproape. Data viitoare când veţi cere preţul pretins prima dată, îl veţi obţine pentru că clientul ştie că aţi făcut o treabă bună, ăsta e preţul vostru pentru o treabă bună, nu sunteţi ca toţi cei care "fac" traduceri pentru 10 lei pagina (fără să ştie nici măcar ce este o pagină!).
Cei care abordează piaţa asta cu seriozitate, înţeleg că piaţa este formată de noi, nu de clienţi şi ştiu foarte bine diferenţa dintre un client care vânează preţul cel mai mic şi unul care este interesat de calitatea rezultatului. Pe client, cum îl educi, aşa îl ai şi în afaceri ai dreptul suprem de a-ţi alege clienţii. Toată lumea doreşte clienţi care să respecte munca traducătorului. Oare de ce credeţi că produsele chinezeşti sau turceşti, care sunt la preţuri foarte mici, au faimă aşa de pproastă? Să fie raportul calitate-preţ? Dacă noi stricăm piaţa cu preţuri de dumping, lucrurile nu pot să meargă prea bine în viitor.
Gândiţi-vă ce vreţi să faceţi peste 5-10 ani, cât vreţi să câştigaţi şi nu sacrificaţi şansele a 13.000 de traducători pentru 100.000 azi, când mâine sau poimâine puteţi câştiga cu acelaşi efort şi pe merit de 10 ori mai mult. Munca se plăteşte.
Ceea ce ne lipseşte în România foarte mult sunt bunele practici în afaceri. Ceea ce le lipseşte traducătorilor este o abordare din acest punct de vedere. Poate dacă vă aşezaţi în faţa clientului şi înainte de a răspunde la întrebarea: Cât costă? vă spuneţi: "Conduc o afacere din care vreau să trăiesc decent, afacerea mea sunt traducerile", atunci veţi avea altă perspectivă asupra lucrurilor. ▲ Collapse
| | |
|
|
|
Cristiana Coblis
Romania
Local time: 15:09
Member (2004)
English to Romanian
+ ...
| reexaminare necesară sau nu | Jul 10, 2005 |
Mihai Badea wrote:
După părerea mea, singura soluţie de ieşire din această situaţie este să-i convingem pe cei de la Ministerul Justiţiei de necesitatea unor examene serioase de reexaminare.
[Edited at 2005-07-09 13:58]
După părerea mea s-ar înjumătăţi numărul de traducători autorizaţi în prezent NUMAI DACĂ Ministerul de Justiţie ar trimite la coordonatele de contact de pe lista lor perfect administrată o adresă prin care să verifice dacă oamenii respectivi: mai sunt în viaţă, mai sunt în ţară, mai lucrează în traduceri, dacă mai îndeplinesc condiţiile legii, prevăzute la art. 3. Cu un termen de răspuns de câteva luni. Atât ar fi suficient să se cearnă puţin lucrurile. Un răspuns ar avea darul de a confirma: că omul trăieşte, a avut unnimim de bunăvoinţă să răspundă în termenul dat, îndeplineşte condiţiile şi acceptă să păstreze autorizaţia cu toate obligaţiile ce decurg.
Un alt filtru este cel al experienţei: ar trebui pusă o condiţie serioasă de experienţă minimă (2-3 ani) care să se respecte şi să se verifice serios. Da, sunt de acord să ia autorizaţie un absolvent de liceu dacă dovedeşte că în ultimii doi-trei ani a realizat un volum de traduceri care să corespundă măcar unei jumătăţi de normă. Asta ar înseamna că omul s-a ocupat constant cu chestia asta 2-3 ani şi că va răspunde solicitărilor statului măcar în limita a jumătate de nnormă. E o chestie de bun simţ.
Apoi, trebuie adăugate nişte minime responsabilităţi ale traducătorului autorizat, acestea nu se pot presupune din oficiu, fără să existe nici un fel de obligaţii şi responsabilităţi explicite.
Unele ţări merg pe un proces de asigurare a calităţii, ceea ce este simplu şi minunat: autorizaţia nu se eliberează pe viaţă, deşi se eliberează pe baza unui dosar, trebuie la câţiva ani sau, în Franţa anual, să le prezinţi un bilanţ şi să te supui unei verificări sub aspectele muncii prestate. Nici nu trebuie să spun cât cerne o astfel de procedură masa traducătorilor. Este ilogic să ţii pe o listă un traducător care a tradus două certificate în ultimii cinci ani, costurile cu evidenţele la MJ, Finanţe, primărie depăşesc cu mult câştigul economic înregistrat de societate de pe urma autorizării respectivei persoane. Astea sunt costuri la care nimeni nu se gândeşte, dar pe care noi le suportăm, noi îi plătim pe funcţionarii care ţin aceste evidenţe din banii şi munca noastră. De ce am suporta pierderi de genul ăsta pentru ca cineva să-ţi ţină autorizaţia pe viaţă şi să mai câştige câte 20 de lei în fiecare an? Ilogic, ineficient şi o pierdere totală de vreme.
Sunt mecanisme mult mai simple, funcţionale (experienţa altor ţări o dovedeşte din plin) şi mai puţin costisitoare pentru ambele părţi decât reexaminarea forţată. Se pot introduce filtre simple şi absolut funcţionale care în maximum câţiva ani ar curăţa piaţa.
În primul şi în primul rând e nevoie de o lege bună. Fără lege nu va merge nimic ca lumea niciodată. O lege îţi poate permite să protejezi interesele unui grup pe termen scurt şi mediu, pentru că legea se aplică la scurt timp după promulgare. O măsură în plus de protejare, pe termen mai lung, e un standard ocupaţional cu certificare profesională, care ar reprezenta o atestare a profesionalismului pentru toţi traducătorii care o doresc şi optează să o obţină, în condiţii în care profesionalismul este clar definit şi cuantificabil printr-un standard. Nu aşa cum se face acum la MCC "atestarea profesională", fără nici un fel de criterii, fără să se definească ce este şi ce nu este greşeală, care sunt criteriile de evaluare, câte greşeli în textul standard examinat reprezintă limita sub care textul este inadmisibil.
După părerea mea, ne aflăm într-o junglă legislativă în care ne balansăm pe nişte liane şi sărim din copac în copac fără să ştim încotro. Într-o junglă e un singur mod de a-ţi croi drum şi nu este unul uşor. Poţi trece pe deasupra, fără să te intereseze ce este jos sau poţi coborî jos şi să începi să faci curăţenie. (Trebuie să mă pun la punct cu terminologia, nu ştiu cum se cheamă chestia cu care îţi croieşti drum în junglă)Traducătorii nu au decât de pierdut acum: noi suntem cei care dăm bani pe autorizaţii şi examene aiurea, noi suntem cei care percepem tarife mizere care nu sunt stabilite de noi, unii se mai plâng şi de statutul traducătorilor, noi suntem cei care suntem basically masă de manevră.
Unde nu există voinţă, nu există putirinţă, asta cred eu Aş vrea să nu am dreptate, uneori e al naibii de îmbucurător să nu ai dreptate.
| | | | | Cei patru evanghelisti este trei, Luca si Matei | Jul 10, 2005 |
Cristiana Coblis wrote: Într-o junglă e un singur mod de a-ţi croi drum şi nu este unul uşor. Poţi trece pe deasupra, fără să te intereseze ce este jos sau poţi coborî jos şi să începi să faci curăţenie. (Trebuie să mă pun la punct cu terminologia, nu ştiu cum se cheamă chestia cu care îţi croieşti drum în junglă )
Dincolo de asta, insa, e foarte just ce zici.
(Trebuie să mă pun la punct cu terminologia, nu ştiu cum se cheamă chestia cu care îţi croieşti drum în junglă )
Maceta, parca. Daca vad una, promit ca-ti cumpar.
| | | | Mihai Badea (X)
Luxembourg
English to Romanian
+ ...
| Preţul şi oferta | Jul 10, 2005 |
Cristiana Coblis wrote:
Cei care abordează piaţa asta cu seriozitate, înţeleg că piaţa este formată de noi, nu de clienţi şi ştiu foarte bine diferenţa dintre un client care vânează preţul cel mai mic şi unul care este interesat de calitatea rezultatului.
Da, Cristina, dar preţul este dat (şi) de raportul dintre cerere şi ofertă. În acest moment, oferta este excesiv de mare şi nu de cea mai bună calitate. În plus, clienţilor le este greu să evalueze cine este traducător bun şi cine nu. Ei te aleg pe baza unor argumente de credibilitate: eşti certificat de Ministerul Justiţiei, ai tradus cărţi, ai avut contract cu o firmă importantă, eşti moderator Proz etc. Marea majoritate a clienţilor găsesc că primul argument (certificatul de la Ministerul Justiţiei) este suficient, deşi este cel mai puţin relevant. Asta este o mare problemă.
În ceea ce priveşte raportul dintre preţ şi calitate, există (nu foarte mulţi, dar există) traducători care lucrează şi bine şi ieftin. Sunt acei traducători conştiincioşi care îşi respectă profesia, dar pe care nevoia imediată de bani îi împinge să accepte preţuri foarte mici. Din păcate, puţini îşi permit să (tot) aştepte clienţi mai buni.
Există un site de limba engleză în care se explică de ce este bine ca pagina de traducere să fie plătită cu un preţ nu foarte mic: http://thereunion.5u.com. Mă întreb dacă nu ar fi bine să avem şi noi o astfel de pagină în română (dar fără reclamele alea obositoare), la care să-i trimitem pe potenţialii clienţi.
| | | | | Pages in topic: [1 2 3 4] > | There is no moderator assigned specifically to this forum. To report site rules violations or get help, please contact site staff » Înţeleg că istoria se repetă, dar chiar nu învăţăm nimic din ea?! | Protemos translation business management system | Create your account in minutes, and start working! 3-month trial for agencies, and free for freelancers!
The system lets you keep client/vendor database, with contacts and rates, manage projects and assign jobs to vendors, issue invoices, track payments, store and manage project files, generate business reports on turnover profit per client/manager etc.
More info » |
| | Wordfast Pro | Translation Memory Software for Any Platform
Exclusive discount for ProZ.com users!
Save over 13% when purchasing Wordfast Pro through ProZ.com. Wordfast is the world's #1 provider of platform-independent Translation Memory software. Consistently ranked the most user-friendly and highest value
Buy now! » |
|
| | | | X Sign in to your ProZ.com account... | | | | | |
Login to reply/comment 
